09 Sep 2020

Atât pentru adulți cât și pentru copii, la ultimii fiind mai greu de reglat, încadrarea într-o regulă menită să constrângă un impuls firesc și spontan, acela al apropierii fizice, duce la uimire, apoi confuzie și, în final, la frustrare.

Cum se autoreglează copiii în acest caz și la ce nevoi personale, altele decât apropierea, se pot raporta ei?

Răspunsul e că, nefiind încă maturi emoţional, ei nu pot găsi alternative imediate sau pe termen lung pentru a compensa spontaneitatea apropierii personale exprimată prin jocuri interactive, atingeri firești, îmbrățișări, glume etc. Frustrarea își face loc imediat și, astfel, vor trăi procesul distanțării fizice.

Pe termen lung, frustrarea se poate transforma în autoizolare, tristețe, lipsă de motivație în a găsi exaltarea și frumusețea noului sau bucuria descoperirii ce rezultă din jocurile copilăriei. Ei pot deveni dezinteresați social.

În acest caz, un rol important îl are abordarea situaţiei de către familia din care face parte. De familie depinde ca mediul de viaţă să se menţină la un normal social, cu cât mai puține anxietăți exprimate și induse. Membrii familiei ar trebui să mențină o conectivitate cât mai mare între ei, un nivel dinamic de  comunicare și ascultare în  relații, pentru a compensa, pe termen lung și scurt, pierderile sociale și personale ale copilului.

Până la urmă, distanțarea fizică e o pierdere. Practic, ceva natural e forțat să dispară, să plece din copil, iar copiii vor suferi specific unei pierderi: întâi vor fi uimiți, apoi vor nega, vor încerca să facă să dispară acest şoc, iar apoi îşi vor manifesta, pe rând, tristețea, furia, revolta şi dezgustul. În final, va depinde de fiecare, cum va reuşi să integreze acest nou tip de comportament social, în viața sa.

Dar, în orice proces de pierdere, în orice trăire care provoacă la schimbare, există și beneficii cum ar fi creșterea rezilienței, a capacității de a face fata dificultăților, situațiilor stresante și provocărilor incomode emoțional.

Psihoterapeut sistemic pentru cuplu şi familie, Eleonora Toma